athos-2024-11_ (27)
athos-2024-11_ (10)
athos-2024-11_ (20)
athos-2024-11_ (2)
athos-2024-11_ (23)
athos-2024-11_ (28)
athos-2024-11_ (30)
athos-2024-11_ (33)
athos-2024-11_ (22)
athos-2024-11_ (34)
athos-2024-11_ (35)
athos-2024-11_ (4)
athos-2024-11_ (7)
athos-2024-11_ (8)
athos-2024-11_ (9)
athos-2024-11_ (12)
athos-2024-11_ (13)
athos-2024-11_ (14)
Photos_nOaYCIYTMZ
Photos_M3EAwxOOB5
Photos_FyHjqoJvgN
Photos_IKJWYJV30a
athos-2024-11_ (15)
previous arrow
next arrow
athos-2024-11_ (27)
athos-2024-11_ (10)
athos-2024-11_ (20)
athos-2024-11_ (2)
athos-2024-11_ (23)
athos-2024-11_ (28)
athos-2024-11_ (30)
athos-2024-11_ (33)
athos-2024-11_ (22)
athos-2024-11_ (34)
athos-2024-11_ (35)
athos-2024-11_ (4)
athos-2024-11_ (7)
athos-2024-11_ (8)
athos-2024-11_ (9)
athos-2024-11_ (12)
athos-2024-11_ (13)
athos-2024-11_ (14)
Photos_nOaYCIYTMZ
Photos_M3EAwxOOB5
Photos_FyHjqoJvgN
Photos_IKJWYJV30a
athos-2024-11_ (15)
previous arrow
next arrow

În căutarea liniștii pierdute. Pelerinaj tomnatic în „muntele rugăciunilor”

Pr. Cătălin Soare


Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Serafim, un grup de nouă pelerini din Austria au pornit într-o călătorie duhovnicească pe muntele Athos.

Părăsind portul grecesc Ouranopoli și intrând în Sfântul Munte vreme de patru zile și trei nopți, pelerinii au cercetat mai multe chilii, schituri și mănăstiri. În periplul lor duhovnicesc aceștia au participat la sfintele slujbe în limbile română și greacă veche la trei lavre monahale diferite (Mănăstirea Grigoriu, Schitul Sf. Ana și Chilia Sf. Nicolae din Kapsala) și s-au împărtășit cu Sfintele Taine.

În celelalte obiective mănăstirești vizitate (Zografu, Costamonitu, Xenofont, Dochiariu, Simonos Petras, Dionisiu, Sf. Pavel) pelerinii au admirat atât elementele unice de arhitectură bizantină, cât și relicvele și obiectele bisericești străvechi din patrimoniul acestor așezăminte monahale, aflând despre contribuțiile constante și consistente ale domnitorilor români de-a lungul vremii. Dintre aceștia îi amintim pe: Ștefan cel Mare (1457-1504), Neagoe Basarab (1512-1521), Petru Rareș (1527-1528, 1541-1546), Alexandru Lăpușneanu (1552-1561), Mihai Viteazul (1593-1600), Constantin Brâncoveanu (1688-1714).

În perioada aceasta, cea mai mare parte a traseului a fost parcurs pe jos (116.500 de pași, ca. 80 km), pe cărările bătătorite de pașii eremiților, prin păduri, peste versanți muntoși sau pe lângă țărmul mării Egee. Pelerinii s-au bucurat de ospitalitatea monahală și au apreciat produsele specifice regiunilor mediteraneene (citrice, măsline, ș.a.m.d.). Peregrinând pe potecile peninsulare, pelerinii au avut ocazia să caute răspunsuri la întrebările duhovnicești care îi frământă, prin întâlnirile și convorbirile duhovnicești avute cu alți părinți însoțiți de fiii duhovnicești, veniți din toate colțurile țării și din Republica Moldova.

În încheiere, redăm câteva crâmpeie din mărturiile pelerinilor.

Liniștea Sfântului Munte e mereu un prilej de rugăciune și meditație. A fost cutremurător, dar totodată și o mare binecuvântare.” (Ștefan)

Pentru mine este o altă lume, deconectarea de lumea în care trăim, apropierea de cer, locul unde cerul se întâlnește cu pământul.” (Octavian)

Pe mine m-a impresionat cum sunt mănăstirile construite, faptul că aici viețuiesc foarte mulți călugări, mersul pe jos și liniștea din Sfântul Munte. Dacă aș mai avea ocazia să merg în Sfântul Munte, aș merge din nou” (Marian, 15 ani).


La ieșirea din Sfântul Munte au mai fost vizitate două obiective importante ale creștinătății: Biserica Sfântului Dimitrie, Izvorâtorul de mir din Tesalonic și Catedrala ”Sfânta Treime” din orașul Niș din Serbia, locul de naștere al Sfântului Împărat Constantin cel Mare (306-337).